Paşte Fericit!

Hm. Sosirea sarbatorilor pascale e un prilej bun de reculegere si meditare, de cufundare in pacea interioara, fie si pentru cateva secunde. Nu sunt un tip religios, dar nu cred ca o comunicare cu Dumnezeu trebuie facuta prin intermediari. Sunt matur si destul de direct pentru a-mi transmite gandurile in mod coerent la destinatar fara posibile distorsiuni din partea unor terte persoane. Dar nu despre divinitate vreau sa debitez aici. Zilele din martie au mai fost si blande cu mine permitandu-mi mai multe iesiri din oras, cu dispozitivul de convertit fotoni in pixeli atarnat de gat. Deseori, in incercarea de a imortaliza ceva inedit nu reuseam sa depasesc inertia banalului si cugetam anevoios cu indexul pe shutter." Merita? Ah... las-o..." Traim in mod egoist adunand bani, nu experiente. Suntem capabili sa trecem cu o nonsalanta izbitoare peste privirile pline de speranta a unor semeni care abia ne ajung pina la brau, semeni ce nu au inca puterea de a-si schimba soarta lor in mod favorabil, iar daca o au, nu mai indraznesc. Complacerea noastra in goana dupa bogatii materiale si preocuparea constanta cu imaginea sinelui ne deformeaza perceptia, ne ingusteaza orizontul, dar cel mai grav e ca ne dezumanizeaza. Trecem impasibil pe langa o mana intinsa, pe linga o speranta ce licare in ochii candva inocenti si invocand diverse scuze de autoconvingere dam dovada de o atitudine malitioasa, ce doar la cei norocosi le mai lasa un gust amar in gura, din cand in cand. Restul... restul e tacere. Imi permit sa multumesc lui Dumnezeu ca mi-a dat ochi sa vad, nu doar sa ma uit, mi-a dat urechi sa ascult, nu doar sa aud si gura sa spun nu doar sa vorbesc. In rest, cred ca si-a facut treaba doar pe jumatate! Nu are sens sa-i reprosez Lui lucruri ce nu mai se pot schimba. Pot doar spera ca intr-o zi se va trezi in noi omenia reprimata si vom putea cere scuze uitandu-ne in ochii acestor semeni! Paste Fericit va doresc!