HAJIME!

"Sala de sport a Universităţii de Medicină şi farmacie din Tîrgu Mureş a fost, sâmbătă, gazda Cupei Prieteniei la Judo. O competiţie amicală la care s-au înscris 4 cluburi din judeţul Mureş şi unul din judeţul Harghita. Prima ediţie a Cupei Prieteniei la Judo a debutat ieri la Tîrgu Mureş în organizarea a două cluburi locale: Samuraii Florii de cireş şi Bushi ShinDo. Sala de sport din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie din Tîrgu Mureş a devenit neîncăpătoare de sportivi de toate vârstele. Cinci cluburi s-au înscris în această competiţie amicală ce îşi doreşte să apropie asociaţiile de profil."

Bun! Acesta este textul jurnalistic de aici. Eu voi rezuma acest eveniment într-o înșiruire de cuvinte... parinți, copii, zâmbete, emoții, tensiune, tatami, REI, HAJIME!, waza, emotii, luptă, tensiune, zâmbete, lacrimi, copii ... cred ca e suficient.



















The Red Carpet


... sau covorul roșu. Sincer mi-e indiferent în ce limbă mai scriu titlurile pe blog... Mi-e indiferent canicula zilelor noastre, amenințarea norilor deasupra capului... Mi-e indiferent optimismul meu, la fel cum imi este indiferent indiferența mea față de diferențele provenite din asemănările diverselor opinii, enunțate indiferent de temperatura ambientală sau de luna calendaristică în curs... Nu pot face nimic. Nu cred că pot... am realizat de mult că visele mele sunt defapt, doar analgezice locale, pentru realitatea cronică de care sufăr, alături de alții din jur, iar cuvintele pe care ocazional le vărs aici, în speranța că mâine voi avea o zi mai bună, nu-s decât slabe încercări cu gust paleativ, de a-mi masca neputința inerentă, ce mă însoțește de multă vreme... Că-ci îmi este indiferent și propria indiferență... Ce rost are să visez? Ce rost are să încerc? Ce rost are să mă întreb retoric, ce rost are? și să mă văicăresc în neputința mea? Mai iau o gură de vis în seara asta, îndiferent de ce zice unul sau altul la pupitru, și mă apuc să-mi visez propriu meu covor roșu. Iar când voi ajunge, să pășesc mândru și apăsat, de povara realizării mele pe această bucată de simbol, mă voi privi drept în ochi și voi admite fără jenă, că indiferent de ce mofturi am fost mânat, sau indiferent de ce stimuli am beneficiat, că am eșuat. Definitiv!

Cod Portocaliu...







PS: ... oare azi va ploua?

ZOO Portraits